O tartǎ n-are
nevoie de scuze pentru a fi fǎcutǎ. O tartǎ, chiar dacǎ n-o împarţi cu
jumǎtatea mai bunǎ, o poţi oferi prietenilor veniţi din ploaie, lihniţi de
foame şi cǎtrǎniţi, lângǎ un Yogi Tea, pentru cǎ ǎsta vǎ place amândurora. O
tartǎ e întotdeauna bunǎ şi a doua zi (sau mai ales atunci?) când n-ai chef
nici sǎ sari din pijamale, ce sǎ mai vorbim despre ieşit sǎ râzi la soare, ca
Nicǎ duglişul...
Nu-s fan rucola.
Dar nici fan pateuri cu brânzǎ din comerţ nu-s, şi totuşi uneori mǎ apucǎ o
poftǎ incredibilǎ de ambele. Şi Dumnezeu ştie cǎ nu mǎ dau în lǎturi nici de la
una, nici de la cealaltǎ. Nu-s la fel, ştiu, bygones!
Bon, şi mǎ
loveşte pofta de rucola la Mega, ca un mǎgǎruş cu copite de catifea, ca sǎ-l
citǎm pe dragul de Renard cǎ bine mai ştie el sǎ potriveascǎ cuvintele... Şi
cumpǎr. Şi tartǎ vom face cu prea-cinstita rucolǎ.
M-am apucat mai
întâi de aluatul de tartǎ.
200 de grame de fǎinǎ, 100 de grame de unt rece şi
puţinǎ sare se pun în robot şi se
mixeazǎ la putere micǎ pânǎ se obţine o consistenţǎ sfǎrâmicioasǎ. Se adaugǎ
câteva linguri de apǎ rece sau un ou (eu am folosit oul) şi se mixeazǎ
în continuare pânǎ se formeazǎ aluatul. Se formeazǎ o bilǎ şi se lasǎ la
frigider o orǎ, înfǎşuratǎ în folie de aluminiu.
Dupǎ ce trece
timpul regulamentar, se întinde aluatul cu sucitorul pe masa înfǎinatǎ şi se
trece în tavǎ. Se prinde bine de margini şi se dǎ la cuptorul încins la 175 de
grade cam 10 minute.
Pentru umpluturǎ
am amestecat 500 grame de ricotta, 2
ouǎ, bǎtute uşor, 2-3 linguri de smântânǎ,
200 de grame de brânzǎ de caprǎ, datǎ pe rǎzuitoare, o legǎturǎ de mǎrar, o legǎturǎ de ceapǎ verde mǎrunţitǎ şi puţin piper. Se adaugǎ o mânǎ de
rucola ruptǎ în bucǎţi. Am amestecat bine şi am turnat umplutura în
mijlocul aluatului, nivelând apoi pentru uniformizare. Se orneazǎ cu roşii cherry înjumǎtǎţite.
Se creşte
temperatura la 200 de grade şi se lasǎ tarta înǎuntru cam 35-40 de minute.
Bon app’!
Etichete: branza de capra, ricotta, rosii cherry, tarte
